Popas de suflet la Biserica ”Pogorârea Sfântului Duh” din Bogdănești

SFINȚIREA MUZEULUI TRADIȚIONAL- BISERICESC

Satul e o minune, aici timpul s-a oprit pe loc și n-are putere să șteargă amintirea strămoșilor noștri și a tradițiilor noastre, natura e mai verde, dragostea e mai vie, iar credința neclintită.

Satul totuși e viu, prin datini și prin noi, căci noi suntem cei ce ducem mai departe aceste frumoase tradiții.
 

”Eu cred că veșnicia s-a născut la sat.

Aici orice gând e mai încet.

și inima-ți zvâcnește mai rar,

ca și cum nu ți-ar bate în piept,

ci adânc în pământ undeva...”

( Lucian Blaga)
 

Eu nu cred că doar veșnicia s-a născut la sat ci și timpul, libertatea, umanitatea. Aici oamenii sunt altfel: mai simpli, mai modești, mai prietenoși, mai buni la suflet, mai umani. Ei judecă altfel lucrurile, respectând obiceiuri străvechi și tradiții, punând pe primul loc omul și apoi pământul.

Țăranul ,omul simplu, care își câștigă existența din lucrul pământului știe cum să se bucure de tot ceea ce-i oferă natura, de timpul rămas, de compania oamenilor. El inspiră aerul proaspăt dimineața și privește la grădina lui cu bucurie. El trăiește fără prea multe griji, fără să se întristeze, se bucură  și de ploaie și de zăpadă și de soare și de vânt. Toate capriciile naturii pentru el sunt binecuvântări de la Dumnezeu. Din nefericire nu prea mai există țărani adevărați azi. Majoritatea s-au stins sau sunt prea bătrâni. Tineretul a plecat la oraș, iar multe sate au rămas pustii.

Abia la marile sărbători se mai adună întraga familie, iar atunci satul e din nou viu, parcă se trzește o lume arhaică adormită de mult. La Duminica Mare e hram la Bogdănești, e ziua de naștere a bisericii noastre din centrul satului și totodată și ziua comunei. La această sărbătoare copiii, nepoții plecați la oraș se întorc cu bucurie acasă și mai îmbracă încă frumoasele noastre costume populare alături de bătrânii lor. Hramul îi unește încă o dată pe oamenii din Bogdănești.

 

Gospodinele se întrec acum în pregătirea bucatelor alese specifice zonei noastre pe care le așază apoi frumos în coșuri împletite împodobite cu ștergare albe cusute cu roșu și negru și le aduc la biserică. După Sfânta Liturghie oamenii se așază cu toții la masă iar preotul binecuvântează bucatele aduse de acasă.
 

Frumusețea zilei de Duminica Mare, a Paștelui, a Crăciunului și a altor sărbători pe care le trăiesc de mic copil în satul meu și care au renăscut parcă în ultimii ani m-a determinat, ca acum când sunt preot aici, la Bogdănești de 12 ani să îmi doresc mai mult. Mai mult pentru satul nostru, pentru copiii și nepoții ce ne vor urma. S-a născut astfel dorința de a păstra cumva un colț din tradiția, din viața și din sufletul acestei comunități, iar dorința s-a materializat prin înființarea unui muzeu tradițional bisericesc chiar în curtea bisericii. Considerăm că astfel ne-am făcut datoria față de satul în care ne-am născut și trăim.
 

Astfel, lângă altarul Bisericii se află acum o căsuță de lemn cu cerdac și cu ferestre mici, acoperită cu draniță și cu o ogradă largă împrejmuită cu gard de nuiele acoperit și el tot cu draniță. Lângă casă e un șopron care adăpostește, ca exponate de muzeu de această dată, toate uneltele și obiectele folosite într-o gospodărie de altădată. Interiorul casei este primitor și intim cu pereți văruiți în alb, cu pat, sobă, blidar, ladă de zestre, război de țesut, covoare și prosoape tradiționale. Mai presus de obiectele adunate în acest muzeu valoarea lui stă în sentimentele investite aici, în lacrima din colțul ochiului celor care îi trec pragul și suspină recunoscând obiectele lucrare cu drag de mama sau de bunica. Pe lângă aspectul etnografic surprins atât de sugestiv în cadrul muzeului, aspectul istoric-arheologic ocupă un loc important, în muzeu aflându-se relicve arheologice și documente istorice ce atestă primele așezări omenești de pe aceste meleaguri.
 

La construcția acestui muzeu s-a lucrat aproape doi ani, timp în care au fost adunate, selectate, curățate și recondiționate și obiectele care îl împodobesc acum și el reprezintă rezultatul frumos al unei munci de echipă: preot, dascăl, credincioși, elevi.

În ziua de  25.05.2014 , bucuria a fost completă pentru oamenii din Bogdănești deoarece ÎPS Pimen a sfințit muzeul. Încă de dimineață satul purta haine de sărbătoare. Ulițele fremătau de nerăbdarea copiilor care îmbrăcați în costume populare și cu flori în mâini se îndreptau spre biserică și de bucuria părinților și a bunicilor care aveau să le lase o frumoasă moștenire și un exemplu de urmat celor mici. ÎPS Pimen a fost întâmpinat de călăreți îmveșmântați și ei în straie de sărbătoare, de copii cu flori și de gospodarii vrednici ai satului nostru.

După slujba arhierească la care a participat un impresionant sobor de preoți și după cuvântul plin de învățătură al ÎPS Pimen a fost sfințit muzeul. În timpul Sfintei Liturgii răspunsurile le strană au fost date de corul Bogdana condus de cântărețul bisericii, Airinei Mihai și de corul de copii al parohiei Glas de clopot.

Pentru că așteptăm cu atâta drag sărbătoarea ”Pogorârii Sfântului Duh„ duminică, vă invităm să gustați un strop din farmecul vieții de altădată la Bogdănești.

Pr. Ursuțu Marcel